Alira.ro | Datini de vinBorsec-Romaqua Group BorsecIubesc Vinul Romanesc
Pentru ca branzeturile frantuzesti merg mana in mana cu vinul, ne-am gandit sa va oferim cateva sfaturi in privinta acestora. Da, stim ca unii dintre voi, poate, nu le suportati mirosul, dar sunt, credeti-ma, super delicioase. Si pe mine ma dezgusta la inceput crusta aia de la suprafata de culoarea ...
Citește mai mult
Prolectus FGCR
ALEXANDRION CENTENAR SEAMĂNĂ CU SKENDERBEU?   Seamănă noul produs al grupului ALEXANDRION, dedicat CENTENARULUI ROMÂNIEI, cu – de altfel - celebra etichetă NEAGRĂ  a produsului SKENDERBEU, care făcea furori, în EPOCA DE AUR, pe la noi? Știut este, sub comunism, au existat câteva băuturi care au făcut vogă în lumea ...
Read More
Pernod Ricard, conviviality creators
În primăvara anului 2008, Romaqua Group a introdus pe piata berii de la noi brandul Albacher, care a fost fabricat in una dintre cele mai de calitate fabrici de bere din lume, la Sebeș-Lancrăm, conform unei rețete tradiționale care utilizeaza ingrediente 100% naturale. O bere cu adevarat nepasteurizata Albacher face ...
Read More
AVINCIS
Turismul viticol in Romania creste din ce in ce mai mult, prinde vlaga, iar asta se poate observa cel mai bine in numarul cramelor careu au fost construite, special pentru turisti ca sa vina si sa incerce noi vinuri, noi experiente si de a lua la pas podogriile acestora. Avem cu ...
Read More
MALTA TRAVEL
Dupa ce RO-Wine / The International Wine Festival of Romania, alaturi de Laboratoarele Giotto Consulting, anuntasera ca urmeaza sa organizeze un concurs, prin care castigatorul va avea o bursa de studiu de 10 mii de euro. In sfarsit, castigatorul a fost anuntat, iar acesta este arădeanul Alexandru Szikler, inginer viticol ...
Read More
Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucurestiexpodrink.ro

ISTRIŢA lui PETRE GRIVU

piata-materi-saditor_1Şi Istriţa se află printre acele tărâmuri binecuvântate de Dumnezeu. Putem spune că are, de mai multe ori, noroc. O dată că este aşezată în acest loc mirific care este Subcurbura Carpaţilor, a doua oară că se află sub grija Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară(USAMV) din Bucureşti – şi, nu în cele din urmă, că se află sub oblăduirea directorului Petre Grivu, manager dotat cu titlul de „doctor inginer”. Alăturea de el se află şi Mihai Trifan, un om căruia am avut bucuria să îi dăm bineţe – şi, neîndoios, priceput în ale meseriei.

PEPINIERA, cum i se spune, este prima grijă a lor. Este epicentrul tuturor preocupărilor. Materialul săditor de aici este autentic și râvnit, deși este, adesea, destul de piratat. Adică destul de mulți producători aflați în zona Prahovei și Buzăului, din apropierea Istriței, se dau și ei de producători de material săditor ca la Istrița. Nu ar fi, poate, nimic rău în asta, decât că materialul săditor este contaminat.

– Ce face pepiniera, domnule Grivu și ce mai faceți și dumneavoastră înșivă, alături de dânsa? – l-am întrebat pe directorul Petre Grivu.

– Pepiniera face bine, ce să facă. Tocmai m-am întors dintr-o delegaţie specifică(de profil) care s-a desfăşurat, până pe la data de 30 septembrie, în Polonia. Am lipsit, din cauaza răcelii pe care am contractat-o, de pe plantaţie, dar acum, de o zi, m-am întors.

– Ce soiuri noi aveţi sub urmărire în viitorul apropiat?

– Sunt soiurile consacrate, mai ales, soiurile noastre tradiționale este vorba, în cea mai mare măsură, despre soiurile pe care le producem şi el comercializăm în mod obișnuit. O să actualizăm lista lor – mai ales cele care sunt trecute şi pe site, acolo nu sunt, încă, toate. Nu am mai făcut de multă vreme  un „up-date”, dar, acum, în toamnă, precum şi, mai târziu, în primăvara viitoare, vom aduce, cu siguranţă, lista( pe care o puteți citi acum pe net) la zi.

piata-materi-saditor_2Lista este lungă şi conţine nume suave, feminine, poetice.

De exemplu, la măr, avem soiul FLORINA. Ca să vă deschid pofta/gustul, lista o înșirui mai jos.:)

Pepiniera Istrita produce o gama larga de pomi altoiti sub forma de varga si cu ramuri anticipate, la speciile mar, par, gutui, prun, cais, piersic, migdal, cires si visin. Pomii se produc în scoala de pomi în ciclu de doi ani.

MAR

Florina

Pomul este de vigoare mare, cu coroana deasă compactă, fructifică pe ramuri lungi, este precoce şi foarte productiv. Este imun la rapăn (Vf) şi parţial rezistent la făinare. Fructul este sferic uşor aplatizat, de 150-180 g, are culoare zmeurie, pulpă fermă, suculentă, uşor acidulată, cu aroma specifică. Epoca de coacere: sfârşitul lunii septembrie. Perioada de păstrare: în condiţii de depozit se poate păstra până în aprilie-mai.

Generos

Pomul este de vigoare mijlocie, intră repede pe rod, fructifică pe ramuri scurte şi are un potenţial productiv foarte ridicat. Are rezistenţă la rapăn de tip poligenic. Fructul este mare (160-190 g), de formă sferică sau sferic uşor turtită, aspectuos, are culoare roşie deschisă pe 60-70% din suprafaţă, pe fond gălbui. Pulpa este galbenă, are textura fină, suculentă, un gust plăcut, fin aromat. Epoca de coacere: sfârşitul lunii septembrie. Perioada de păstrare: luna aprilie.

Golden Spur Delicious

Pomul este de vigoare redusă, foarte precoce, rodeşte pe ramuri de tip spur, deosebit de productiv, rezistent la făinare dar sensibil la rapăn. Fructul este mare, de culoare galbenă aurie, cu pulpa fermă, crocantă, dulce şi intens aromată, rezistent la transport şi păstrare. Epoca de coacere: prima decadă a lunii octombrie. Perioada de păstrare: luna martie.

Romus 3

Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana sferic–globuloasă, rodeşte predominant pe ţepuşe este precoce şi productiv. Are rezistenţă genetică la rapăn (de tip Vf) şi făinare. Fructul este de mărime mijlocie (125 – 135 g) are formă sfero-conică alungită, de culoare roşie aprinsă pe 2/3 din suprafaţă. Este foarte atrăgător, cu pulpa de culoare albă, suculentă, cu gust bun. Epoca de coacere: prima decadă a lunii august. Perioada de păstrare: cca. 1-2 săptămâni în condiţii obişnuite.

Ciprian

Pomul de vigoare mijlocie, cu fructificare predominanta pe ramuri scurte. Rodesta constant, peste 30 to/ ha. Rezistenta la genetica la rapan si fainare. Fructul de 165 de g. , conic, asemanator cu Starkrimsonul (Bot de iepure). Se pastraza pina in februarie – martie.
Polenizatori: Golden, Idared

piata-materi-saditor_3Pionier

Soi de toamna, de vigoare mijlocie, productiv, cu fruct roşu aprins, pulpa alba, crocanta, gust dulce-acrişor cu coacere in septembrie-octombrie, rezistent la rapăn si făinare.  Se poate depozita pina in luna decembrie.
Polenizator: Idared, Florina, Jonathan

Granny Smith

Pomul de vigoare mijlocie ce rodeste pe ramuri lungi si scurte. Fructul este mijlociu spre mare, sferic, de culoare verde deschis pe toata suprafata. Pulpa este alb – verzuie, ferma, crocanta, cu putin zahar.Epoca de coacere si consum : octombrie – aprilie

Voinea

Soi de toamna, cu vigoare mare, foarte productiv, fruct mare, pe fond galben cu uşoare striaţii roşii, gust dulce, uşor parfumat, cu coacere in septembrie-octombrie, rezistent la agenţi patogeni. Se poate depozita pina in luna decembrie.
Polenizator: Pionier

SPECIASOIUL
MARBraeburn
Fuji Clona Naga Fu 12
Golden Delicious Clona B
Ionagold
Top Red Delicious
Golden Delicious Clona ZACAV
Oregon Spur Delicious
Sansa
PARAbate Fetel
Decana del Comizio
Kaiser
Max Red Bartlett
Passacrassana
Passacrassana Rossa
Spadona di Salerno
Williams
Butirra Hardy
Butirra Rosata Morettini
PRUNBlue Fre
Cakanska Rana
Empress
Ente 707
Precoce D” Ersinger
President
Agen
Anna Spath
Bianca di Milano
French Prune
CAISBergeron
Pisana
Portici
Vitillo
Boccuccia Liscia
Caldesi 2
Hargrand
Rouge du Roussillon
San Castrese
PIERSICRed Top
Springbelle
Adriatica
Baby Gold
Maria Bianca
NECTARINEStark Red Gold
Silver Gem
Snow Queen
Fairlane
Flavortop
Supercrimson Gold
CIRESBurlat
Ferovia
Giorgia
Kordia
Lapins
Napoleon
Starking Hardy Giant
Stella
Van
Sam
Tardiva di Vignola
VISINMontmorency

Epoca optima pentru plantarea pomilor este toamna, dupa caderea frunzelor si pâna cu aproximativ doua saptamâni înainte de
îngheturile puternice

Pepiniera Istrita produce o gama larga de pomi altoiti sub forma de varga si cu ramuri anticipate, la speciile mar, par, gutui, prun, cais, piersic, migdal, cires si visin. Pomii se produc în scoala de pomi în ciclu de doi ani.

MAR

Florina

Pomul este de vigoare mare, cu coroana deasă compactă, fructifică pe ramuri lungi, este precoce şi foarte productiv. Este imun la rapăn (Vf) şi parţial rezistent la făinare. Fructul este sferic uşor aplatizat, de 150-180 g, are culoare zmeurie, pulpă fermă, suculentă, uşor acidulată, cu aroma specifică. Epoca de coacere: sfârşitul lunii septembrie. Perioada de păstrare: în condiţii de depozit se poate păstra până în aprilie-mai.

Generos

Pomul este de vigoare mijlocie, intră repede pe rod, fructifică pe ramuri scurte şi are un potenţial productiv foarte ridicat. Are rezistenţă la rapăn de tip poligenic. Fructul este mare (160-190 g), de formă sferică sau sferic uşor turtită, aspectuos, are culoare roşie deschisă pe 60-70% din suprafaţă, pe fond gălbui. Pulpa este galbenă, are textura fină, suculentă, un gust plăcut, fin aromat. Epoca de coacere: sfârşitul lunii septembrie. Perioada de păstrare: luna aprilie.

Golden Spur Delicious

Pomul este de vigoare redusă, foarte precoce, rodeşte pe ramuri de tip spur, deosebit de productiv, rezistent la făinare dar sensibil la rapăn. Fructul este mare, de culoare galbenă aurie, cu pulpa fermă, crocantă, dulce şi intens aromată, rezistent la transport şi păstrare. Epoca de coacere: prima decadă a lunii octombrie. Perioada de păstrare: luna martie.

Romus 3

Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana sferic–globuloasă, rodeşte predominant pe ţepuşe este precoce şi productiv. Are rezistenţă genetică la rapăn (de tip Vf) şi făinare. Fructul este de mărime mijlocie (125 – 135 g) are formă sfero-conică alungită, de culoare roşie aprinsă pe 2/3 din suprafaţă. Este foarte atrăgător, cu pulpa de culoare albă, suculentă, cu gust bun. Epoca de coacere: prima decadă a lunii august. Perioada de păstrare: cca. 1-2 săptămâni în condiţii obişnuite.

Ciprian

Pomul de vigoare mijlocie, cu fructificare predominanta pe ramuri scurte. Rodesta constant, peste 30 to/ ha. Rezistenta la genetica la rapan si fainare. Fructul de 165 de g. , conic, asemanator cu Starkrimsonul (Bot de iepure). Se pastraza pina in februarie – martie.
Polenizatori: Golden, Idared

Pionier

Soi de toamna, de vigoare mijlocie, productiv, cu fruct roşu aprins, pulpa alba, crocanta, gust dulce-acrişor cu coacere in septembrie-octombrie, rezistent la rapăn si făinare.  Se poate depozita pina in luna decembrie.
Polenizator: Idared, Florina, Jonathan

Granny Smith

Pomul de vigoare mijlocie ce rodeste pe ramuri lungi si scurte. Fructul este mijlociu spre mare, sferic, de culoare verde deschis pe toata suprafata. Pulpa este alb – verzuie, ferma, crocanta, cu putin zahar.Epoca de coacere si consum : octombrie – aprilie

Voinea

Soi de toamna, cu vigoare mare, foarte productiv, fruct mare, pe fond galben cu uşoare striaţii roşii, gust dulce, uşor parfumat, cu coacere in septembrie-octombrie, rezistent la agenţi patogeni. Se poate depozita pina in luna decembrie.
Polenizator: Pionier

SPECIASOIUL
MARBraeburn
Fuji Clona Naga Fu 12
Golden Delicious Clona B
Ionagold
Top Red Delicious
Golden Delicious Clona ZACAV
Oregon Spur Delicious
Sansa
PARAbate Fetel
Decana del Comizio
Kaiser
Max Red Bartlett
Passacrassana
Passacrassana Rossa
Spadona di Salerno
Williams
Butirra Hardy
Butirra Rosata Morettini
PRUNBlue Fre
Cakanska Rana
Empress
Ente 707
Precoce D” Ersinger
President
Agen
Anna Spath
Bianca di Milano
French Prune
CAISBergeron
Pisana
Portici
Vitillo
Boccuccia Liscia
Caldesi 2
Hargrand
Rouge du Roussillon
San Castrese
PIERSICRed Top
Springbelle
Adriatica
Baby Gold
Maria Bianca
NECTARINEStark Red Gold
Silver Gem
Snow Queen
Fairlane
Flavortop
Supercrimson Gold
CIREŞBurlat
Ferovia
Giorgia
Kordia
Lapins
Napoleon
Starking Hardy Giant
Stella
Van
Sam
Tardiva di Vignola
VIŞINMontmorency

 

ISTRIŢA, GRĂDINA RAIULUI

Motto: „ Raiule, Grădină Verde, Maica Sfântă-n tine şede.”

Istriţa seamănă, în mod suspect, cu Grădina Raiului. Păi şi acea grădină ce altceva era decât o livadă? O livadă cu pomi roditori şi nume mirobolante. Aşa se vede, de departe, şi Istriţa. Dar şi de aproape.

Apoi, oare cine nu ar vrea să mănânce fructe din grădina Raiului: „poamele ce-n pomi azi stau”? Poame cu nume mirobolant, precum:

  • REDHAVEN: aşa se numeşte o specie de piersic, aclimatizat aici, la Istriţa
  • SPRINGOLD: tot specie de piersic, care trimite, cu gândul, la atmosfera aurie care persistă, în aer, la începutul primăverii

Putem visa, numai, cu gândul la ce licori ies de aici: răchie de mere, pere – şi ţuica din cea mai bună, pentru că iese din prunele cele mai bune.

piata-materi-saditor_4UN FRAGMENT DE ISTORIE

Ne gândim şi la acele vremuri, aproape imemoriale acum, când August Ville venea în România, trimis de partea franceză, să aibă grijă de refacerea viţei de după filoxeră, dar şi a cultivării unor specii de pomi fructiferi (el fiind un împătimit horticultor). Ville, care mai avea şi un prenume de Joseph, a stat treisprezece ani în România, până în 1906. A rămas, aici, pe plai românesc, lucrul mâinilor sale. S-a ocupat cu altoirea viţei de vie. (Pietroasa e doar la o aruncătură de băţ, e drept că unul mai mare.) Dar şi-a făcut de lucru şi cu înfiinţarea unei colecţii „experimentale” de pomi roditori, pe care îi urmărea şi îngrijea cu mâna lui. Și a devenit o legendă, a intrat în mitologia locului.

Istoria Istriţei însă nu începe şi nici nu sfârşeşte aici. Ea se confundă cu geografia: acela e momentul care trebuie surprins, ar spune Poetul, cel care istoria trece în geografie – şi geografia curge în istorie. Adică tradiția marchează în asemenea măsură istoria locurilor încât trece în geografie, devine denumiri ale plaiurilor / și repere inconfundabile.

Alte repere:

  • 1893: Pepiniera Istriţa a fost înfiinţată, pe terenul deţinut de statul român, pe o suprafaţă de 380 hectare, provenind de la Mânăstirea Ciolanu, din judeţul Buzău, în urma aplicării   Legii   de    expropriere   a    averilor mânăstireşti. Așa luau naştere trei pepiniere: Istriţa, Pietroasa şi Vişani
  • 1902: prima școală de altoitori din România
  • 1921-1928 : Ministerul Agriculturii  a mărit şi a dat un caracter mai pronunţat pomicol Pepinierei Istriţa
  • 2005:  Ferma  Istriţa a  revenit în  componență USAMVB

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Filed in: Agricultura Tags: , ,

Leave a Reply

Submit Comment

OXYGEN
© 2018 topwines.ro. All rights reserved. XHTML / CSS Valid.
Webdesign by Mihail Galatanu.