Ne paște o criză pe piața forței de muncă!

In ciuda faptului ca, marea majoritate a populatiei este de parere ca economica romaneasca merge cum nu se poate mai bine, desi nu departe de adevar, nu este chiar totul atat de roz pe cum credem; mai ales daca analizam ultimul studiu al lui KeysFin. In unele dintre principalele probleme ale economiei noastre se numara si numarul tot mai redus al angajatilor si al gradului lor de profesionalizare, ceea ce inseamna ca ne paste o criza puternica a pietei fortei de munca. Sus-mentionatul rezultat vine odata cu finalizarea unui studiu realizat de KeysFin, ce-si are sursa in informatiile si statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) şi ale Eurostat, avand ca obiect analiza piaţei muncii pe ultimii 10 ani.

Dovada si ca, momentan, in Romania nu este o singura companie care sa nu fie obligata sa se gaseasca solutii la problema lipsei de angajati. Si nu conteaza nici domeniul despre care vorbim, pentru ca acest fenomen are loc in mai toate locurile, chiar si in IT, ori inginerii sau specialiştii în finanţe, pentru numarul firmelor care raporteaza astfel de problema sutn din ce in ce mai numeroase, ne arata tot studiul KeysFin. Dovezile lor se bazeaza pe informatiile oferite de INS, care atentioneaza ca, după avantul economic din perioada 2007-2008, numărul locurilor de muncă libere a crescut de doua ori, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009 dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, declarata cei de la KeysFin.

Momentul aderarii la Uniunea Europeană din 2007 a creat, fara doar si poate, foarte multe sperante pentru romanii care cautau un loc de munca. Aici vorbim in principal despre ideile romanilor care credeau ca vor putea avea un salariu asemanator cu cel din occident, iar acestia, stimulati de aceasta gandire, si-au supraestimat posibilitatile financiare; tomcai de aceea criza din Romania a fost atat de puternica si a avut efecte de lunga durata. Problema era ca romanii nu erau destul de realisti, pentru ca, in ciuda faptului ca salariile nu cresteau la cine stie ce nivel, ei tot au continuat sa spere ca lucrurile se vor schimba; dovada si bula imobiliara care a avut loc inaintea aparitiei crizei.

„Creditul cu buletinul, investiţiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecinţe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Educaţia financiară deficitară a românilor şi supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, au spus analistii.

Uitati-va si la cele doua grafice de mai jos, care arata probabil cel mai bine aceste concluzii. Primul se refera la evolutia salariului minim pe economie. Cu toate ca Bulgaria, care, la fel ca noi a aderat la UE in 2007, ea a inregistrat o crestere cu 150% in salariului minim pe conomie, pe cand in Romania acesta s-a majorat doar cu 140% , deci cu 10% mai putin.

La fel si in cazul evolutiei Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, care are drept comparatie o perioada din 2007 pana in 2016, la nivelul intregii Europe. In Polonia, in sus-mentionata perioada, PIB-ul a crescut cu mai mult de o treime, ajungand si la 11.200 euro/locuitor, pe cand în România, după ce am avut o crestere asemanatoare de aproape 25%, asezandu-ne pe locul 4 ca dinamică după Polonia, Malta şi Irlanda, am reusit sa ajungem abia la 7.600 de euro, in aceeasi perioada.

Deci, ce tot spunem noi aici? KeysFin a spus in final ca, în România, in comparatie cu alte state din UE se arata o disproportie foarte mare, dupa cum se si vede mai sus, pentru ca fiecare locuitor produce aproximativ 30.000 de euro pe an, deci de 4 ori mai mult.