Alira.ro | Datini de vinBorsec-Romaqua Group BorsecIubesc Vinul Romanesc
Daca nu ai ce face intr-o zi de vineri si i-ai promis iubitei ca o duci undeva, intr-un loc frumos si te tot bate la cap sa o faci, pai atunci are topwines.ro o idee: de ce sa nu o duci la castelul de cioco? Nu, glumesc, nu e chiar ...
Citește mai mult
Prolectus FGCR
Vinalcool Argeș, producătorul de oțet, vinuri și alcool sanitar care apartine antreprenorului roman Marian Drăgușin, a anuntat ca a incheiat perioada de 7 ani, in care fusese in insolventa si ca-si va relua activitatea, in mod normal, se arata intr-un comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Conform acestui ...
Read More
Pernod Ricard, conviviality creators
 Tuborg România, parte a United Romanian Breweries Bereprod (URBB), inovează piața de bere prin lansarea unui sistem unic de protecție a capacelor dozelor de bere împotriva factorilor externi: o folie de protecție din aluminiu (Alu-Foil) 100% reciclabilă. Consumatorii pot savura astfel berea direct din doză, fără a fi preocupați de ...
Read More
AVINCIS
Turismul viticol in Romania creste din ce in ce mai mult, prinde vlaga, iar asta se poate observa cel mai bine in numarul cramelor careu au fost construite, special pentru turisti ca sa vina si sa incerce noi vinuri, noi experiente si de a lua la pas podogriile acestora. Avem cu ...
Read More
MALTA TRAVEL
Daca nu ai ce face intr-o zi de vineri si i-ai promis iubitei ca o duci undeva, intr-un loc frumos si te tot bate la cap sa o faci, pai atunci are topwines.ro o idee: de ce sa nu o duci la castelul de cioco? Nu, glumesc, nu e chiar ...
Read More
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

STAȚIUNEA DE CERCETARE BUJORU: UN BRAND ÎN DEVENIRE

Bujor
WORK-IN-PROGRESS:
Sub bagheta dirijorului (inginer) Alina Donici se construiește o NOUĂ IDENTITATE

Poate fi o stațiune de cercetare un brand? Răspunsul est afirmativ. Și pozitiv 🙂 . Poate chiar mai mult (decât altele), în CERCETAREA ROMÂNEASCĂ se pot construi BRANDURI, și încă trainice, cât se poate de SOLIDE. Dar edificarea se face greu: și, uneori, cu un adevărat chin.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Bujoru (SCDVV), din Târgu Bujor, este un loc al lucrului intens: truda este multă, iar banii nu vin chiar cu nemiluita; dimpotrivă, am putea spune că vin cu țârâita. Iar osteneala de peste ani este una apreciabilă.

Dar tocmai asta face farmecul: când banul se câștigă greu, fiecare sfanț prețuiește cât doi 🙂 . Bujoru are renumele unui laborator modern. Deși combinatul de vinificaţie funcționează cu utilaje mai vechi. În laborator, cercetătorii pot pătrunde în miezul alchimiei tainice care este vinul.

UN NOU DIRECTOR, ÎN SPERANȚA PRIMENIRII LUCRURILOR 🙂
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru are și un nou director: Alina Donici, cercetător în cadrul instituţiei, instalat de relativ puțină vreme.

După ce managerul anterior, ing. Cristina Simion (pe care am avut posibilitatea de a o cunoaște la un târg de profil, în perioada 2012-2014), şi-a anunţat ieșirea din activitate, pe motiv de pensionare, după aproximativ treizeci de ani de muncă la Staţiunea Bujoru, s-a organizat concurs de ocupare a celei mai înalte funcţii din instituţie,  la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” din Bucureşti, Bulevardul Mărășești.

Atunci, au concurat, pentru ocuparea fotoliului de manager al SCDVV Bujoru: Elena Postolache, Cicerone Lupu şi Alina Donici. Ultima, care se anunța și un cercetător de vârf, a şi câştigat, cu un punctaj copleșitor, de 91,66.

Noua directoare a Staţiunii este de prin partea locului: s-a născut la Bârlad, are până în patruzeci  de ani (deci om bun de muncă, aflat chiar în plenitudinea vieții și carierei).

A reușit să absolve, în 2004, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Printre altele, Alina Donici este și unul dintre cercetătorii care au contribuit la realizarea singurului soi de viţă-de-vie creat la Staţiunea de la Bujoru.

TEME DE CERCETARE: Nouă soiuri româneşti în testare
Viticultorii de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru au TEME DE CERCETARE în plantaţie. În ultimii ani, la Staţiune au fost introduse pentru testare nouă soiuri româneşti.

În anii trecuți, lucrări de altoire au fost realizate în parcele cu Fetească regală, Aligote, Şarba, Băbească gri, Merlot, Fetească neagră, Sauvignon, Fetească albă, dar şi în cele cu struguri pentru masă: Muscat de Hamburg, Coarnă neagră selecţionată, Chasselas Dore.
De asemenea, încă din primăvara anului 2014, la Staţiunea Bujoru s-au fost plantat două hectare cu Fetească Neagră. Lor li s-au mai adăugat tot atâtea cu Muscat Ottonel.

În plus, un hectar cu Băbească gri, cum au și podgoriile din Nicorești, dar și cele din Vrancea (cramele Senator/ Mon Cher, la Odobești etc.)

Materialul săditor fiind produs, în totalitate, aici, la şcoala de viţă.

În ultimii ani, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Tg. Bujor au fost introduse – de altfel – pentru testare în condiţiile podgoriei Dealu Bujorului și noi soiuri de struguri pentru masă, obţinute la unităţile de cercetare româneşti. Dintre acestea spicuim: Gelu, Cetăţuia, Silvania, Milcov, Transilvania, Splendid. Au fost, deasemenea, testate şi soiuri apirene (fără sâmburi): Călina, Centenar Pietroasa, Otilia etc.

4.000 DE HECTARE. ÎN CARE SE CUPRIND ȘI STRUGURI DE MASĂ: COARNĂ NEAGRĂ, CHASSELAS DORE
Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru.

Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile acestea, care sunt paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4.000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. Soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. Soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. Soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Șarbă (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, alte comune și târguri din zonă, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. Soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Filed in: Producatori, Vinuri Tags: , , , , , , ,

Leave a Reply

Submit Comment

OXYGEN
© 2018 topwines.ro. All rights reserved. XHTML / CSS Valid.
Webdesign by Mihail Galatanu.