Sergio Faleschini își exprimă opiniile despre piața chineză

CHINA NU SE OPREȘTE AICI

Europa privește cu îngrijorare spre Asia 🙂  !
Continuăm serialul nostru cu PARTEA A DOUA din materialul nostru VINARTE ȘI VINURILE ROMÂNEȘTI DESTINATE EXPORTULUI PE PIAȚA CHINEZĂ. Rămăsesem datori cu o continuare și ne-am propus să continuăm subiectul și pe mai departe. Pentru că este, găsim noi, un subiect de viu interes.

Asupra pieței chineze de vin vor curge râuri de cerneală (și vin, firește!), pentru că acolo sunt angrenați bani mulți și interese majore. De asemenea, există forte de muncă impresionante, mobilizate în acest sens, culture și plantații destul de întinse – și care vor devein și mai întinse.

Atunci o să vă întrebați ce nu există – și o să răspundem că piața chineză de vin și viticulture duce o lipsă majoră de KNOW HOW.

Ce le-am putea furniza chinezilor, la o adică, noi – o țară mica precum România? Le-am putea furniza ceva din știința noastră de a face lucrurile. O țară mică, așa cum suntem, cel puțin față de China. Dar o țară majoră ca și cultură viticolă, nu degeaba ne-am (pre)numărat, cândva, în trecutul apropiat, a noua țară în lume – și printre primele șase-șapte, în Europa.

O țară bimilenară sau trimilenară, ca și cultură a viței de vie, dacă nu putem, chiar, merge cu gândul până mai departe, la mai multe milenii, în cultivarea acestei liane.

China este o țară uriașă, ca perspective, dar și ca piață de desfacere, asimilând cantități mari de bani și produse – și crește substantial în privința consumului de vin: ne interesează, deci, major, sub toate aspectele. Cele ce urmează sunt considerațiile domnului Sergio Faleschini, acționar VINARTE.

China nu se va opri aici, suntem avertizați. Amenințare – sau, mai degrabă, oportunitate, aici stă întrebarea. Subtitlurile și cosmetizarea materialului, în vederea publicării, aparțin tot redacției. (REDACȚIA RABBIT MEDIA)*

EUROPA A ÎNCURAJAT CONSUMUL DE VIN ÎN CHINA
Din previziunilor specialiștilor, China nu se va opri aici, ci va continua să planteze suprafețe mari, pentru a crește producția,  devenind, de departe, numărul unu mondial și de aici, puterea de a controla schimburile internaționale, influentând puternic formarea prețurilor.

Chiar dacă, în 2014, consumul in China a cunoscut o stagnare(15,5 mil./milioane hl – hectolitri), în 2015, acesta a crescut la 16 milioane hl (hectolitri).

RITMUL DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI ESTE CEL CARE ATRATE ATENȚIA
Din ceea ce citesc, în publicațiile de specialitate, înțeleg că țările mari producătoare din Europa, privesc cu oarecare îngrijorare această evoluție, dat fiind că ritmul de creștere a producției nu corespunde cu cel al consumului, în continuare foarte scăzut, iar China va penetra pe piață cu un surplus considerabil de vin, determinând o reorientare a schimburilor internaționale.

Dacă ne gândim bine, tot specialiștii europeni au fost aceeia care au incurajat

Dragonul rosu să se organizeze și să planteze vie de calitate, adusă din Europa, instruind și formând personalul local în arta de a vinifica și a obtine vin de calitate.

NU SE POATE ÎNTREVEDEA UN PERICOL, PE TERMEN SCURT, ADICĂ ÎN URMĂTORUL SFERT DE VEAC
Eu, personal, nu văd un pericol – pe termen scurt  sau pentru cel puțin 25 de ani –  ca această țară să ajungă un lider mondial al vinului și să dicteze tendințele pietii.

Chiar dacă volumul productiei va înregistra o creștere însemnată, în anii ce vin, acesta nu va putea acoperi consumul intern al Chinei, încă foarte scăzut, dar în continuă şi, probabil, exponenţială  crestere și China va apela, în continuare, la importuri.

FRANȚA, ITALIA, SPANIA RĂMÂN DOAMNELE PRIVLEGIATE
În plus, creșterea consumului și, implicit, a importurilor, în celelalte țări, ca SUA, Canada, India, Brazilia, Germania etc. ne dă speranța că va fi loc pentru țările europene, inclusiv pentru România, în ciuda concurenței dintre acestea și pe deasupra notorietății țărilor “cu imagine”, precum Franța,  Italia, Spania, care rămân,pe mai departe, “doamnele privilegiate” în preferințele consumatorului.

Bibliografie:
12 mai 2016/Top Business  862-863, mai-iunie 2016/ Vinurile României, anul VI, nr.1, iunie 2016, pag.5