VINURILE BIO – CHATEAU MARGAUX

Reprezentantii Chateau Margaux au precizat ca este posibil ca in viitorul apropiat celebrul producator bordelez sa treaca la viticultura organica pentru parcelele Premier Cru, aceasta decizie fiind luata dupa un experiment ce a durat mai bine de cinci ani, anunta Decanter. Managerul si vinificatorul Margaux, Paul Pontallier, a anuntat la un seminar din Londra ca viticultura organica reprezinta noua directie in strategia producatorului francez: „Suntem foarte aproape de productia de vinuri organice, lucru ce se va intampla in cativa ani”. In cadrul seminarului, Pontallier a prezentat 16 vinuri, intre care a inclus si unele produse prin metode alternative. Potrivit editorilor Decanter, vinurile bio-organice au fost mult mai bine notate de catre participanti decat celelalte. De asemenea, Pontallier a mai anuntat ca Chateau Margaux mai are in derulare un proiect legat de dopurile de metal, tip screwcap, pentru cea de-a doua recolta a casei, Pavillion Rouge. „De-a lungul timpului, am fost foarte dezamagiti si frustrati in privinta dopurilor de pluta. Un alt tip de dop ar fi bine primit, daca inregistreaza performante mai bune”, a spus vinificatorul Margaux, precizand ca „in timpul experimentului dopurile sintetice au fost absolut catastrofale, in timp de dopurile de metal s-au comportat mai bine”. Cand spui Adamclisi primul lucru care iti vine in minte este Tropaeum Traiani, celebrul monument comemorativ din sudul Dobrogei. Mai nou, de numele acestei localitati se leaga si una aparitia unuia dintre cei mai mari producatori de vinuri bio din Romania: Vifrana. Dobrogea pare un fel de „El Dorado” pentru investitorii care vor sa isi plaseze capitalul in plantatii bio-ecologice. Daca in nordul regiunii, la Sarica Niculitel, o companie italiana experimenteaza potentialul zonei pentru astfel de plantatii, in sud, viile eco au devenit o obisnuinta, printre cei care detin astfel de plantatii numarandu-se Statiunea de Cercetari Vitivinicole Murfatlar, Cramele Halewood (45 de hectare) si nou aparuta crama Vifrana. Pe langa pasiunea pentru vin a proprietarului Vasile Francu, de profesie avocat maritim, unul dintre principalele motive care au dus la aparitia acestei crame a fost dorinta acestuia de a bea vinuri, cat mai naturale. „Am plecat de la inceput cu ideea sa fac vinuri bio, deoarece am dorit sa beau vinurile mele fara sulfiti cu gramada, fara alte adaosuri de enocieanine, fara adaosuri pentru culoare, fara alcool exogen si alte chestii, precum musturile alcoolizate, in cel mai fericit caz”, motiveaza Vasile Francu directia spre vinu bio.

INVESTITII DE APROAPE 8 MILIOANE DE EURO

Primele investitii in aceasta afacere le-a facut in 2006, cand a plantat 6,8 hectare de vita de vie, in apropierea locului unde se afla astazi crama. In 2007, cand a aparut primul ordin privind reconversia plantatiilor vitivinicole, proprietarul Vifrana a aplicat la fondurile europene, lucru ce i-a permis sa mareasca plantatia cu 66 de hectare (in 2007), ca apoi in 2008 sa mai planteze inca aproximativ 57 de hectare, investitia totala in vie ridicandu-se la aproximativ 3,5 milioane de euro. In acest moment in patrimoniul Vifrana se gasesc 130 de hectare de vita de vie, cultivate cu Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sauvignon Blanc, Chardonnay si Shiraz, soi pe care Vasile Francu il considera „ideal pentru zona, extrem de valoros si de mare potential pentru ca ii plac solurile calcaroase si insorite”.

Constructia cramei – 2.600 de metri patrati, pe doua nivele, ingropata la 4,5 metri adancime – a inceput in luna aprilie a anului 2010, complexul fiind gata in septembrie, pentru recolta aceluiasi an. Investitia de 4 milioane euro este justificata in totalitate: crama gravitationala cu tehnologie de vinificare primara performanta si de ultima generatie, recipiente de stocare si vinificare care insumeaza o capacitate totala de 70 de vagoane, instalatii de frig si de aerisire, aproape 3.000 de baricuri din lemn de stejar, linie de imbuteliere moderna.

„AVANTAJUL DE A PRODUCE BIO NU SE TRADUCE IN BANI”

Legat de natura bio a afacerii sale, l-am intrebat pe Vasile Francu ce presupune acest concept in viticultura. „Nu folosim nici un fel de ingrasaminte chimice, ierbicide sau pesticide. Totul este natural. Facem tratamente cu substante conform unui regulament european pentru substantele acceptate in culturile ecologice. Nu folosim decat drojdii de fermentatie obtinute pe cale naturala, nu folosim osmoza inversa, tehnici de termo-vinificare sau compusi pe baza de potasiu. De asemenea, avem toata tehnica necesara care sa ne permita fermentatie cu temperatura controlata, evitam pomparile cat se poate de mult, totul fiind prin cadere gravitationala”, afirma proprietarul Vifrana. Orice derogare de la reguli poate costa crama ridicarea certificarii bio, data de Austria Bio Guaranty, companie recunoscuta in domeniu la nivel european si care are un sistem foarte drastic de control, de la vita pana la documentele contabile. In acest moment, sustine Vasile Francu, care este si presedintele al Comisiei de etica, litigii si arbitraj din cadrul Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole, avantajul de a produce vinuri bio nu se traduce in bani, pentru ca segmentul de clienti este foarte mic. Tot vinul produs de Vifrana este imbuteliat la sticla si comercializat sub brandul Patrician, atat pe piata din Romania, cat si pe cateva piete din exterior. Potrivit lui Vasile Francu acest tip de produs are nevoie de o promovare cat mai intensa, pentru ca oamenii sa inteleaga ce inseamna acest concept si de ce vinurile costa mai mult, si de aceea spune pe viitor ca va apela si la fondurile europene pentru promovare: „Atunci cand intri in «piata rosie», asa cum i se mai spune pietei vinului, nimeni nu te asteapta cu covorul rosu. Din contra! De aceea, intotdeauna este nevoie de o sustinere a imaginii produsului, mai ales cand esti la inceput”.

CABERNET SAUVIGNON PATRICIAN 2009

Adamclisi, 13 % vol. alc., sec
Producator: Vifrana
Aromatic se incadreaza in tiparul acestui soi, aducand tonuri de caisa confiata, coacaze negre, si condiment, dar in prima instanta se prezinta destul de sobru, de inchis. Gustul tanar, abunda de ierburi si coacaze, sustinut de aciditatea ridicata. Un vin carnos, cu o evolutie buna si final condimentat.

VIFRANA. Adresa: loc. Adamclisi, jud. Constanta Tel.: 0241.550.744, 0241.550.744 Fax: 0241.552.925 E-mail: office@vifrana.eu; office@serviciiviticole.ro Suprafata: 130 de hectare Soiuri: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sauvignon Blanc, Chardonnay si Shiraz

Loreta Budin. Bazata pe teoriile expuse prin anii ’20 de filozoful austriac Rudolf Steiner, viticultura biodinamica a capatat notorietate relativ recent, din anii ’80 incoace; vede fiecare ferma viticola ca pe un organism viu, ca pe un tot unitar care are suficiente resurse pentru a se autosustine si a se dezvolta sanatos, in armonie cu Universul. Lucrarile agricole sunt planificate pentru a coincide cu ritmurile cosmice; solul si plantele sunt tratate cu diverse preparate vegetale, obtinute conform unor ritualuri aparte, in rezonanta cu pulsiunile Universului, cu alinierea astrelor samd. Reteta preparatelor biodinamice si modul in care sunt ele folosite par desprinse dintr-o carte cu vraji. Spre exemplu, preparatul 500 inseamna „gunoi de grajd fermentat intr-un corn de vaca, ingropat in pamant si lasat peste iarna. Se pulverizeaza pe sol, in proportie de 60 g la hectar, in 34 litri apa.” Preparatul 501: „Cuart macinat, amestecat cu apa de ploaie si introdus intr-un corn de vaca, ingropat in primavara si apoi dezgropat in toamna. Se pulverizeaza pe vie.” Preparatul 502: „Flori de coada calului, fermentate intr-o vezica de cerb”. Trebuie precizat ca toate preparatele sunt diluate si apoi activate sau energizate conform unui procedeu special, numit „dinamizare”. Apoi, se aplica pe sol sau pe plante in proportii homeopatice, dupa un calendar strict. Bolile viei sunt vazute si tratate ca simptom al unor afectiuni mai profunde, care afecteaza „organismul” fermei per ansamblu. Se actioneaza deci pe principiul „corecteaza problema in sistem si boala va disparea de la sine”. Viticultura biodinamica suscita controverse aprinse. Cei aflati in tabara „anti” califica miscarea drept „un amestec de bune intentii, hocus-pocus cvasi-religios, marketing abil si analfa betism stiintific”. Ei mai sustin ca, dincolo de tot arsenalul „alchimic”, viticultura biodinamica nu este, de fapt, decat viticultura organica, cu toate beneficiile cunoscute ale acesteia din urma. Cei aflati in tabara „pro” aduc drept argument rezultatele spectaculoase obtinute de producatori de top, precum Nicolas Joly si Michel Chapoutier din Franta. Mai sunt citate lucrarile microbiologului francez Claude Bourgignon; cercetarile sale au demonstrat ca nivelurile vietii microbiene in solurile tratate biodinamic sunt mai mari ca in terenurile viticole tratate prin metode conventionale. Autorul studiilor a marturisit totusi ca nu a inteles care sunt mecanismele biodinamicii, cum „functioneaza” ea. Cei direct implicati in acest tip de viticultura sustin ca da, intr-adevar, roade de calitate. Chiar daca multi nu aplica regulile biodinamicii „ca la carte” – sau, mai precis, le adapteaza conditiilor existente pe propriile plantatii. In fapt, spun ei, insusi acest ritual impus de ingrijire a vitei de vie, metodele naturale de tratare a plantelor si a solului, atentia sporita fata de resursele imediate oferite de ferma, grija pentru detaliu sunt suficiente pentru a duce la recolte mai bune, si deci la vinuri calitativ superioare. Desi s-au facut cateva studii stiintifice serioase privind eficienta metodelor biodinamice, subiectul ramane deschis. O bariera o constituie si faptul ca astfel de cercetari, care necesita monitorizari riguroase si de lunga durata, rareori gasesc finantarea necesara. Prima intrebare pe care si-au pus-o cercetatorii a fost: ce cautam sa masuram? A incerca sa demonstrezi/verifici/ masori superioritatea metodelor biodinamice prin comparatie cu cele conventionale este un lucru inutil, au concluzionat aceiasi, din moment ce viticultura biodinamica este si viticultura organica, iar beneficiile viticulturii organice asupra calitatii solurilor si sanatatii plantelor au fost demonstrate deja.Un studiu des citat in domeniu este Soil and Winegrape Quality in Biodynamically and Organically Managed Vineyard, publicat in 2005, in American Journal for Enology and Viticulture. Cercetarea a dorit sa afle daca preparatele specifice agriculturii biodinamice cresc intr-adevar calitatile solului si ale strugurilor. Studiul a fost initiat in 1996, pe 4,6 ha cultivate cu Merlot, in California, si s-a desfasurat pe parcursul a 6 ani. A constat din doua tratamente, biodinamic si organic (de control). Concluzia nr. 1: nu au fost gasite diferente in privinta calitatii solului, la adancimi intre 0-15 cm, intre loturile tratate biodinamic si cele netratate. La fel, nicio diferenta nu a fost gasita in privinta eficientei microbiene. Productia finala, numarul de ciorchini si greutatea lor, greutatea fructelor nu a aratat nicio diferenta, iar incidenta boilor a fost minora in toate loturile. Concluzia nr. 2: pentru a determina in mod real daca calitatea vinurilor biodinamice este rezultatul preparatelor biodinamice sau doar o chestiune de practici de viticultura si oenologice, ar fi necesara o evaluare a vinurilor din struguri obtinuti in urma celor doua tipuri de tratament.

GUSTUL BIO-D

Ce proprietati organoleptice comune au totusi vinurile biodinamice? Acum cativa ani, am avut ocazia sa vizitez in regiunea italiana Abruzzo o ferma biodinamica – Azienda Emidio Pepe, care produce vin dupa metodele francezului Nicolas Joly. Vinurile mi s-au parut, ca sa folosesc un eufemism, ciudate. Aparte, comparativ cu tot ceea ce degustasem pana atunci. Crude, usor amarui, cu arome bazale, mai apropiate de fruct si de pamant, cu aciditate crescuta. Sunt vinuri necosmetizate, necorectate, „brute”. Se pare ca aciditatea crescuta este o constanta a vinurilor de acest tip. De fapt, spun producatorii, mineralitatea lor scoate in evidenta caracteristicile fructului si asta le face sa para mai acide. Se mai invoca alte cauze: cantitatea de potasiu necombinat, care este mai mica in mustul obtinut din struguri tratati biodinamic (adica, fara fertilizatori sintetici pe baza de potasiu), si care duce la o crestere a aciditatii totale.

IN LOC DE CONCLUZIE

Vinurile biodinamice continua sa aiba sustinatori, iar simpla mentiune „biodinamic” atrage atentia, suscita curiozitatea si creste preturile. Este evident ca, dincolo de latura de marketing, vinurile Bio-D sunt produse curate, facute cu grija pentru detaliu, de producatori pasionati de meserie. In ce masuram acel „extra” adus de practicile biodinamice – preparatele specifice, lucrarile armonizate cu calendarul cosmic samd – chiar are efect asupra calitatii finale a produsului… asta inca ramane de descoperit. In SUA, producatorii sunt mai atrasi de practicile biodinamice decat de cele organice din motive cat se poate de pragmatice. Somelierul Larry Stone, managerul cramelor lui Francis Ford Coppola, declara ca producatorii resping actuala legislatie americana privind viticultura organica, din cauza prevederilor restrictive la capitolul vinificatie. Legislatia de peste ocean permite cantitati foarte mici de sulfiti in produsul final. In schimb, standardele biodinamice pentru sulfiti sunt aliniate celor europene pentru vinurile organice – ceea ce, dintr-o data, schimba perspectiva.