Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești”

“Nu se poate îndruma temeinic agricultura dacă nu vom avea întinse cercetări științifice aplicate la condițiile noastre de pământ și de climă, la plantele și animalele adaptate la mediul nostru, la organizarea cea mai potrivită pentru condițiile economice și sociale în care ne găsim”.  

Gheorghe Ionescu-Șișești

De-a lungul timpului, sub influența transformărilor socio-economice și a dezvoltării învățământului, organizarea cercetării științifice agronomice și a vieții academice a parcurs diferite forme de structurare instituțională. Prima instituție de cercetare agricolă din România – Stațiunea Agronomică, a fost înființată în anul 1887, sub directoratul lui Vlad Cârnu-Munteanu, în cadrul Școlii de Agricultură de la Herăstrău.

În anul 1927, la inițiativa marelui Profesor Gheorghe Ionescu-Șișești, s-a înființat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1205/04.05.1927, Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) cu o rețea de stațiuni experimentale zonale, incluzând și Stațiunea Agronomică Centrală București (din 1930). Cercetarea agricolă a trecut prin mai multe etape de reorganizare, culminând la 14 noiembrie 1969, cu înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Misiunea Academiei de Științe Agricole și Silvice este, de la început, aceea de a coordona activitatea științifică de pe întreg cuprinsul țării, de a valorifica eficient rezultatele cercetării și de a organiza producerea de sămânță, material săditor, animale de prăsilă, seruri și vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii.

În anii ce au urmat, adaptarea obiectivelor de cercetare la condițiile nou create din agricultură, a necesitat aprofundarea cercetărilor în toate ramurile agricole și structurarea acestora pe programe de cercetare pentru creșterea și diversificarea producției, atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic, forestier și de industrie alimentară.

Un rol deosebit de important i-a revenit Academiei de Științe Agricole și Silvice în coordonarea activității de cercetare, prin stabilirea obiectivelor acesteia, analiza rezultatelor de cercetare în secțiile științifice, realizarea necesarului de semințe și material săditor pentru transferul în producție a noilor materiale biologice.

După anul 1990, a avut loc o reorganizare a ASAS prin alegeri de noi membri, stabilirea statutului juridic al unităților de cercetare, reconsiderarea patrimoniului funciar propriu al unităților de cercetare, elaborarea obiectivelor de cercetare prioritare, adaptarea programelor de cercetare la noile cerințe de cerere și ofertă și finanțarea în  condiții de competiție.

În prezent, potrivit statutului, Academia are un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți, 40 membri de onoare români, un număr de 90 membri de onoare din străinătate și cel mult 90 membri asociați. Activitatea științifică și de coordonare a unităților de cercetare-dezvoltare de către  ASAS se realizează prin cele 9 Secții științifice: Știința Solului, Îmbunătățiri Funciare și Protecția  Mediului, Cultura Plantelor de Câmp, Horticultură, Zootehnie, Medicină Veterinară, Industrie Alimentară, Mecanizarea Agriculturii, Economie Agrară și Dezvoltare Rurală și Silvicultură.

ASAS are în subordine științifică un număr de 53 unități de cercetare-dezvoltare de stat, din care: un institut național,13 institute de ramură și 39 de stațiuni zonale de CD.

În continuare, vă prezentăm succint și selectiv câteva din realizările unităților de cercetare-dezvoltare agricolă, care merită semnalate prin importanța contribuției la realizarea unei agriculturi moderne și competitive prin performanță și eficiență.

În domeniul culturilor de câmp au fost realizate și omologate un număr de peste 50 de soiuri si hibrizi de grâu, triticale, orz, soia, mazăre, lucernă, precum și hibrizi de porumb și floarea soarelui. Cercetările științifice în domeniul protecției plantelor de câmp au urmărit aspecte privind răspândirea, biologia și ecologia a 25 de specii de agenți patogeni și 27 specii de insecte dăunătoare, în vederea elaborării măsurilor de prevenție și tehnologiilor de combatere. Activitățile de ameliorare, producere de sămânță, și agrofitotehnie sunt realizate la Stațiunile de Cercetare – Dezvoltare Agricolă amplasate în diferite condiții pedo-climatice la Turda, Lovrin, Secuieni, Șimnic, Suceava, Brăila, Valu lui Traian, etc.

Cercetările din domeniul culturii pajiștilor efectuate de ICDP Brașov și SCDP Vaslui, au condus la crearea a 27 soiuri de graminee și leguminoase perene, caracterizate prin însușiri superioare de productivitate și calitate a furajului, pretabile la diverse moduri de folosire, plasticitate largă, rezistență la factori de stres biotici și abiotici.