CALITATE FRANŢUZEASCĂ LA PREŢURI ROMÂNEŞTI

INDUSTRIA LEMNULUI

Istoria BUTOIULUI (Episodul 5)

CALITATE FRANŢUZEASCĂ LA PREŢURI ROMÂNEŞTI

În urma serialului din ediţiile anterioare, care continuă, şi în acest număr, cu episodul de faţă, am formulat nişte întrebări fundamentale la care am căutat răspunsuri din partea producătorilor. Subliniem că acest material nu s-a dorit şi nu se doreşte a fi un interviu, această specie jurnalistică fiind rezervată pentru ediţiile următoare. Deocamdată, am cercetat despre condiţia lemnului şi a celorlalte „ingrediente” care ajută la constituirea butoiului românesc. Deocamdată, principalul atuu al BUTOAIELOR ROMÂNEŞTI, fabricate la UNICOM WOOD, este aceea de a poseda o calitate de-a dreptul franţuzească, la cei mai înalţi parametri adică, dar disponibilă pe piaţă la cele mai bune preţuri, adică permisive. Adică româneşti.

În următoarele două episoade, ne vom concentra pe un reportaj la faţa locului, în localitatea Roşiorii de Vede, care va surprinde, efectiv, CUM SE FAC BUTOAIELE ROMÂNEŞTI pe viu şi, în cealaltă ediţie (ordinea poate fi şanjabilă), un interviu cu persoana care conduce, actualmente, destinele UNICOM WOOD.

De reţinut, în avantpremieră, câteva aspecte fundamentale, dintre care primul ar fi că stejarul românesc ţine capul sus – şi intră, efectiv, în competiţie cu stejarul franţuzesc, căruia i-ar putea face o reală şi serioasă concurenţă, cel puţin din punct de vedere al calităţii sale.

Al doilea lucru cu adevărat notabil este că lemnul folosit la fabricarea butoaielor se apropie, fără glumă, de perfecţiunea unei opere de artă.

El trebuie să fie de-a dreptul impecabil, fără noduri, fără atacuri vegetale sau ale micro-organismelor – şi, cu alte cuvinte, fără nici măcar cea mai mică imperfecţiune detectabilă cu ochiul liber (şi nu numai).

Este uimitor cât de multe condiţii trebuie să îndeplinească acest timp de lemn din care, mai târziu, se va isca „opera de artă” a butoaielor.

De data aceasta (cel puţin), serialul nostru s-a apropiat – foarte mult – de o abordare (aproape) ştiinţifică a acestei probleme. Nu a fost, probabil, niciodată, vreo întrebuinţare mai fericită, dată lemnului de stejar din secularele păduri româneşti cu care noi atât ne mândrim ca fiind simbol (mai ales frunza de stejar) al neamului românesc, din cele mai arhaice timpuri. Stejarul românesc dă mărturie, şi în acest fel, despre neamul care a stat în aceşti codri şi l-a cioplit, generaţie de generaţie (făcutul butoaielor nefiind deloc un meşteşug modern, ci unul datând de câteva veacuri).

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lemnul vostru, cel pe care îl întrebuinţaţi la UNICOM WOOD?
Doagele de stejar reprezintă semifabricate rezultate în urma prelucrării primare a lemnului ( buşteni de stejar, de fapt)  prin procedee combinate de despicare longitudinală şi tăiere radială.

Produsul rezultat este doaga brută, care – ulterior – este supusă unui proces natural de spălare – şi uscare cu durata  de minim  24 (douăzeci şi patru) de luni.
Specii:   stejar din România (Quercus Robur, Quercus Petraea)

TESTE UZUALE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE
Testele efectuate, în conformitate cu cerinţele standardelor folosite în Australia, Franţa şi USA/Statele Unite ale Americii, privind porozitatea , compoziţia chimică, proprietăţile organoleptice ale compuşilor hidroalcoolici, recomandă drept cele mai potrivite specii europene stejarul Quercus Robur ( pedunculata) şi Quercus Petraea L ( sessiflora).

Aceste specii de stejar, dezvoltate .  în România – în pădurile ce se găsesc de-a lungul paralelei 45, la aceeaşi longitudine cu pădurile franceze Nevers, Allier şi Vosges  au fost , conform reacţiei franceze,  considerate similare cu cele din Franţa.
Dezvoltarea stejarului românesc in condiţii climaterice asemănătoare celor în care creşte stejarul franţuzesc, considerat pe piaţa internaţională ca etalon, oferă avantajul de a avea asigurată una din cerinţele de calitate impuse de standardele internaţionale.

CARACTERISTICILE TIPURILOR DE STEJAR
Caracteristicile deosebite ale acestor tipuri de stejar, în primul rând, potenţialul aromatic transmis vinului sau distilatelor, precum şi robusteţea, rezistenţa, compoziţia chimică, porozitatea le recomandă ca fiind cele mai potrivite pentru fabricarea butoaielor.

Zona de creştere : de-a lungul paralelei 45.

CRITERII PENTRU SELECŢIONAREA LEMNULUI 

Pentru selecţionarea lemnului se au în vedere următoarele criterii :
– forma dreaptă a buştenilor şi inele anuale concentrice
– continuitatea inelelor anuale de creştere, apropierea şi regularitatea acestora
– rezistenţa la şocuri şi capacitatea de izolare termică
– lemnul nu trebuie să prezinte noduri, porţiuni atacate de insecte sau ciuperci, alte defecte
– fără  alburn şi inimă
– buştenii trebuiesc tăiaţi doar în perioada de repaus vegetativ, cuprinsă între  15 septembrie-15 aprilie

CUM SE FABRICĂ DOAGELE
Fabricaţia doagelor  : prin despicare longitudinală a buşteanului – şi debitare în ferăstraie  panglică pe   direcţia  fibrei Granulaţie  : ( numărul de inele de creştere anuală /cm ) : extra fină ( 7-8 inele de creştere anuală /cm ) fină ( 4-6 inele creştere anuală /cm ) mare ( 2-3 inele  creştere anuală /cm )

Culoare clară, omogenă, fără coloraţie, fără alburn, fără noduri , fără vene de culoare – sau se admit fără să treacă de pe o faţă pe cealaltă, razele medulare să nu treacă de pe o suprafaţă laterală pe cealaltă, pe lungimea piesei fibra să nu treacă de pe o faţă pe cealaltă, piesele trebuie să fie paralelipipedice cu fetele opuse paralele.

DIMENSIUNI DE TĂIERE

Dimensiuni de tăiere,  în funcţie de volumul butoaielor ; 225, 300, 400 , 500 litri :

1. lungimi: 1150, 1080 , 1050 , 1000 mm  pentru manta şi 830,780,730, 680, 630, 580, 530 mm pentru capace.
2. lăţimi :  11-12  piese alăturate  pe lungimea unui metru
3. grosimi : 32 mm  

RANDAMENTE DE PRELUCRARE
Randamente de prelucrare ;  1 m cub de doage se poate obţine  din 4,5 – 5 metri cubi buştean special pentru doage. 

ÎN TIMPUL PRELUCRĂRII
În timpul prelucrării, nu se folosesc  – pentru lubrifierea pânzelor motorină, gaz, vaselină sau alte produse petrochimice, ci ulei alimentar.
Doagele nu sunt  tratate în nici o fază de prelucrare sau stocare cu substanţe chimice , altele decât cele pentru uz alimentar. 

MATURAREA DOAGELOR
Maturarea doagelor : un proces natural de eliminare a taninilor răi – şi umidităţii din doage prin expunarea la aer, soare , vânt ,  ploaie , ninsoare pentru o perioadă de minim 2 ani. 

STRUCTURA BUTOAIELOR
Structura butoaielor noastre: producem butoaie cu volume de 225 , 300,400,500 L (litri). 

CUM SUNT CERCURILE, DIN CE METAL SE OBŢIN ELE
Pentru etanşeizarea butoaielor şi menţinerea formei constructive obţinută după curbare se folosesc cercurile confecţionate din platbandă galvanizată , nituri şi scoabe metalice pentru fixarea acestora pe butoaie.

Materialul din care sunt confecţionate acestea nu se deformează în timp şi nu este afectat  de umiditate sau alte substanţe cu care ar intra în contact.

Prin ce SUNT butoaiele noastre, competitiv, mai bune

Un singur răspuns ar putea fi dat 🙂

“ Calitate franţuzească la preţuri româneşti “.

A consemnat ECHIPA RABBIT MEDIA

CITAT 1: „ Testele efectuate, în conformitate cu cerinţele standardelor folosite în Australia, Franţa şi USA/Statele Unite ale Americii, privind porozitatea , compozitia chimică, proprietăţile organoleptice ale compuşilor hidroalcoolici, recomandă drept cele mai potrivite specii europene stejarul Quercus Robur ( pedunculata) şi Quercus Petraea L ( sessiflora).
Aceste specii de stejar, dezvoltate  în România în pădurile ce se găsesc de-a lungul paralelei 45, la aceeaşi longitudine cu pădurile franceze Nevers, Allier şi Vosges  au fost , conform reacţiei francize,  considerate similare cu cele din Franţa…”

CITAT 2: “ …Doagele de stejar reprezintă semifabricate rezultate în urma prelucrarii primare a lemnului ( buşteni de stejar, de fapt)  prin procedee combinate de despicare longitudinala şi tăiere radială. Produsul rezultat este doaga brută, care – ulterior – este supusă unui proces natural de spălare – şi uscare cu durata  de minim  24 (douăzeci şi patru) de luni…”

CITAT 3: “Pentru etanşeizarea butoaielor şi menţinerea formei constructive obţinută după curbare se folosesc cercurile confecţionate din platbandă galvanizată , nituri şi scoabe metalice pentru fixarea acestora pe butoaie.
Materialul din care sunt confecţionate acestea nu se deformează în timp şi nu este afectat  de umiditate sau alte substanţe cu care ar intra în contact …”