Cornel Remus HABĂRĂ, ECO-AVENTURA  RABBIT MEDIA: Ce investiții aveți în PROIECTUL DE VIITOR numit Cheia ? Eco-Aventura/Cornel Remus Habără:Pe lângă cele făcute anul trecut când am montat patru ciubăre în exterior în mijlocul naturii pe micul delușor de lângă hotel cu o priveliște frumoasă asupra râului Teleajen și-a Munților Ciucaș ...
FGCR
Invitatie Media Club - TalentA 2021
Prolectus
pahare de whisky din cristal Bohemia
Cum să organizezi O degustare de whisky acasă Folosind pahare de whisky din cristal Bohemia  Au importanță paharele folosite, la diferite DEGUSTĂRI de produse/în special la produse alcoolice:tării, vinuri, bere etc – mă refer, iar dacă da, e important să dăm exemple în acest sens? De asemenea, simțim nevoia să ...
Havana Club Romania
industria berii, berea
Cât de plin sau de gol este PAHARUL DE BERE??  Sigur că – mă rog – chestia asta cu PAHARUL DE BERE este o metaforă. O simplă metaforă. Dar esențialul este că, aici, totuși, este vorba despre GRAFICUL BERII  ca produs de consum – și oscilațiile lui inerente pe o ...
Invitatie-TalentA corteva
malta grădinile barrakka
Grădinile BARRAKA sunt numele unei frumuseți. Unui brand. Din Malta. Din chiar capitala, numită LA VALETTA. În fond, ce sunt altceva 0- decât niște grădini? Exemplare, poate, dar niște grădini. Dacă o să ne întrebați, am să vă răspunde:veți dreptate, aveți chiar perfectă dreptate. Niște grădini, dar meridionale. Chiar MEDITERANEENE ...
EUROPA TRAVEL
corteva

CRAMA DE PIATRA - ALDAVIN SI BOIAN

crama de piatra
trei seri de muzica veche
O serie de concerte dedicate rafinamentului sonor și artiștilor care știu să redea muzicii vechi și mai noi respirația vie a prezentului. București, 02 septembrie, 2025 – Toamna și iarna acestui an aduc în București o serie de recitaluri de muzică veche de o frumusețe aparte, reunite sub egida MUSICA SINE TEMPORE, ...

România a pierdut peste 90% din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr

În ultimii 25 de ani, România a pierdut peste 90% din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr

 

Acum culturile de sfeclă de zahăr de la noi ocupa 9,17% din suprafața înregistrată în 1989, iar din cele 33 de fabrici de procesare au mai rămas 4, ceea ce înseamnă că România este obligată să acopere cea mai mare parte a consumului din importuri, în ciuda potențialului de producție.

În acest context, fermierii români din acest sector s-au întâlnit la prima ediție a Conferinței

Naționale a Sfeclei de Zahăr. Evenimentul, desfășurat pe 10 și 11 iunie, la Poiana Brașov, a fost organizat de Centrul de Comunicare al Fermierilor din România, Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România și I.N.C.D.C.S.Z. Braşov.

La eveniment au participat peste 100 de fermieri din cele mai importante zone de cultură din acest sector. Cu această ocazie a fost făcută o radiografie a acestui sector, a cărui situație actuală indică o scădere semnificativă comparativ cu acum câteva decenii, dar care are șanse reale de revigorare. Producătorii au fost interesați să afle care pot fi direcțiile de dezvoltare, care sunt cele mai noi tehnologii și cum se situează România pe piața europeană a acestui sector.

Fermierii prezenți au aflat de la specialiștii din Polonia, Serbia, dar și de la cercetătorii români, care sunt cele mai noi tratamente fito-sanitare și tehnologiile de fertilizare pentru sporirea producției pe hectar. De asemenea, cu această ocazie au fost discutate soluțiile de finanțare pentru producătorii de sfeclă de zahăr din România.

2

Reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură au prezentat la rândul lor schemele de plată pe suprafață în acest sector. În acest an subvenția acordată pentru cultivatorii de sfeclă este de aproximativ 840Euro/ha. La rândul lor reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au explicat celor prezenți care sunt măsurile pe care intenționează Executivul să le adopte pentru susținerea culturii de sfeclă de zahăr în România, astfel încât țara noastră să poată performa pe piața europeană.

Fermierul român are nevoie de expertiză tehnologică pentru a ține pasul cu vremurile și a performa corespunzător. Înainte de Revoluție, în România existau 255.900 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, acum avem 23.580 ha, adică mai puțin de o zecime. Dar, din punctul de vedere al producției pe ha, 2014 a fost un an record.”, a subliniat Sorin Chelmu, directorul executiv al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România.

Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul Conferinței Naționale a fost impactul pe care îl va avea dispariția cotei de zahăr, după 2017 și cum se pot pregăti fermierii pentru a trece cu bine acest prag important pentru piață.

A fost o ocazie foarte bună pentru producătorii români de a afla informații noi legate de tehologiile de fertilizare de bază și foliară, precum și despre protecția culturii de sfeclă de zahăr și care sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolilor și dăunătorilor. Producătorii de la noi au nevoie de o creștere a productivității și a producției, pentru a rămâne competitivi și după 2017.

România se poate baza pe o serie de puncte forte în acest sector. Avem în primul rând terenuri propice pentru cultura de sfeclă de zahăr și condiții climatice bune. Pe de altă parte, la noi suprafața medie exploatată într-o fermă de sfeclă este de 24 ha, peste dublul mediei europene care este de 10 ha. Suntem însă în urmă din punctul de vedere al randamentului culturii și al calității producției.”, a atras atenția Dr. Ioan Gherman, președinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

 

Concluzia principală a întâlnirii a fost aceea că producătorii sunt foarte interesați de noile tehnologii dar și de modul în care pot folosi banii europeni. Fapt cu atât mai important cu cât în momentul dispariției cotei de zahăr, din cauza productivității scăzute și în lipsa unor strategii coerente, cultivatorul român de sfeclă ar putea avea serioase dificultăți în a rezista pe piață.

3

Filed in: Agricultura, Evenimente Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Submit Comment

OXYGEN
© topwines.ro. All rights reserved. XHTML / CSS Valid.
Webdesign by Mihail Galatanu.