NAZARCEA, O PODGORIE PENTRU VII ȘI VIILE :)

O butadă provenită dintr-un banc neaoș spune că morții cu morții, iar viii cu viile. Semn că vinul este un miracol al învierii, dincolo de ambiguitatea mereu exploatată a expresiei. Mai cu seamă vinul bisericesc.

Am fost, în luna iunie, la Constanța, cu prilejul unor lansări de cărți. Atunci, am avut ocazia nesperată de a gusta din vinurile de Nazarcea, provenind din pivnițele bisericești.

Degustarea s-a făcut la masă, așa că am avut fericirea de a le vedea asortate la diferite meniuri. Și era vorba de meniuri care nu ar fi fost savante, ci ilustrarea, de-a dreptul, a simplității.

Primul vin degustat a fost MERLOT 2003.

Al doilea vin care s-a supus degustării noastre a fost MUSCAT OTTONEL.

Am vrut să spunem câte ceva despre ele, dar și să mai spicuim lucruri esențiale despre Nazarcea, locul de unde provin.

ÎN VIA DE PE PLANTAȚIILE LUI DUMNEZEU
În 2002, Arhiepiscopia Tomisului, era de curând condusă de Înalt Preasfinţitul Teodosie (Petrescu), El primise binecuvântarea direct de la  Preafericitul Teoctist. Așa că a trebui să preia frâiele fermei de la Nazarcea. Aceasta măsura 350 (trei sute cincizeci) de hectare de viţă-de-vie şi pomi fructiferi.

Lucru nu tocmai lesne de tocmit. Ba mai curând era o treabă foarte grea, judecând după întinderea hectarelor de viță. Numai podgoriile/cramele solide (întinse) au atâta plantație la dispoziție. Pentru comparație, un mic producător poate să aibă și șapte hectare, astfel încât megaplantația de la Nazarcea ar fi în stare să adăpostească și 50 de mici producători în plantație. Sigur, nici plantația cea mai mare nu era (spre comparație, Murfatlarul – liderul de la noi/la hectare deținute, are de zece ori mai mult). Adică peste 3.200 de hectare.

Și, totuși, pe aceste hectare s-a obținut producție de vin bun, așa cum se va vedea mai departe.

UN STUDIU PE MERLOT
Dar să vedem, la o analiză sumară, vinurile: mai întâi MERLOT. El a fost potrivit la o masă de post. Preludiul dinaintea vinului a fost o ciorbă de zarzavat.

MERLOT s-a arătat chipeș după  treisprezece/paisprezece ani. A dat semne vădite că a fost baricat. Aș spune – lucru remarcat și după butii – că a fost cel mai tradițional vin pe care l-am băut.

Cu ce ar fi comparabil? Cu maniera de a vinifica din Dealu Mare/ de la Mânăstirea Jercălăi (al cărui cel mai bun vin ar fi un CABERNET SAUVIGNON, PREMIAT și el, cum se cuvine, la o trecută ediție de IWCB București).

Vinul bisericesc înseamnă eficiență maximă cu investiții minime. Dar înseamnă și cel mai curat/aproape de natură vin pe care îl poți bea în România (și nu îl produci tu singur).

MUSCAT OTTONEL
Este vinul care se asortează, poate, cel mai bine, slujbei. Gustul de tămâie rimează cu un vin aromatic cum este soiul MUSCAT OTTONEL.

Buchet consistent, strâns din mănunchiul de arome adunat din paisprezece ani.

De altfel, să nu uităm că în podgoria MURFATLAR se făcea un remarcabil MUSCAT OTONEL care lua drumul exportului (în epoca de aur). Tăria și parfumul îl recomandă și pe cel de la Nazarcea.

 Terroir-ul predispune la o asemenea aventură cum e cea a MUSCATULUI OTTONEL. Din aceleași rațiuni de terroir, credem că ar fi (Nazarcea) un loc potrivit pentru a se replanta CHARDONNAY și PINOT GRIS, un vin de o finețe care te lasă mască.

Numărul de ore de soare/și expunere la soare pe an este cel mai ridicat din toată țara. Aici coacerea este degrabă.

Până la urmă, MUSCATUL ne-a însoțit două zile la rând. Și s-a dovedit temerar și la mese de post, cum și la cele de dulce.

Alături de fructe (caise, piersici) din livadă, s-a dovedit un desert foarte potrivit, ba chiar admirabil.

MIHAIL GĂLĂȚANU