DE CE ESTE COTNARI “VINUL DE AUR”?

La sărbătoarea de PRIMUL VIN AL ANULUI:

DEALUL CĂTĂLINA A DEVENIT UN LOC MITOLOGIC

DE CE ESTE COTNARII VINUL DE AUR – tocmai asta mă întrebam, în drum spre SĂRBĂTOAREA PRIMULUI VIN AN ANULUI, care are loc, în fiecare toamnă, pe Dealul Cătălina. Pentru că este desprins dintr-un basm. Adicătelea, cu alte cuvinte, este un “vin de poveste”. Din toate punctele de vedere. Poţi să povesteşti pe el, despre el, cu el. Pentru că şi celelalte personaje “de aur” sunt tot din basme desprinse. De pildă, fata cu părul de aur. Sau “Prâslea cel voinic şi merele de aur”.

Vreme de un week-end, la Cotnari, se începe, la pârg de toamnă, sărbătoarea vinului. Asta înseamnă că, precum în ultimii ani, se strâng acolo câteva mii de oameni.

ŞI EMINESCU ÎNSUŞI VINE, CU CĂMAŞĂ ŞI IŢARI

Locul faptei este dealul zis Cătălina. Un deal cu un nume transformat în prenume, eminescian. Aici, probabil pe la amiază, chiar şi Eminescu vine, îmbrăcat, fireşte, cu mantie, opinci, sumar şi iţari. Ori, cine ştie, chiar cu bundă, dacă-i vremea mai friguroasă. Să bea o stacană de Frâncuşă ori Grasă.

MUST DE FRÂNCUŞĂ & DE BUSUIOACĂ

Am ajuns, să tot fi fost pe la orele unsprezece, pe împricinatul (& sprâncenatul, hieraticul) deal. La început, am fost ospeţiţi cu must de Frâncuşă. După care a venit un must geamăn, de Busuioacă. Ne-am încălzit apoi cu Frâncuşă, asta până să sosească PRIMUL VIN AL ANULUI, care este un cupaj în care se amestecă, în afară de vârtuoasa Frâncuşă, surorile Fetească alba şi Tămâioasă.

ATENŢIE: De subliniat noua etichetă a produsului. Şi produsul schimbat faţă de anii trecuţi. Preschimbat, adică, în ceva şi mai bun – şi mai în/cu putinţă de făgăduire.

Teascul de pe etichetă trimite direct la autenticitate, adică la autenticitatea vinului cu tradiţie, românească, făcut din struguri.

Vremea, însă, de care ne-am temut toată ziua-zâulica, o ţânut, până la urmă, cu noi: a fost frumos, deşi un soare cam cu dinţi. Cu dinţii râzând cătră noi.

“SARA PI DEAL” CU “VOLTAJ”

Iar Dealul Cătălina s-a preschimbat, însă, chiar sub ochii noştri, într-un deal mitologic. Adicătelea, furnicar de oameni. Care au roit, ca şi viespile, asupra mustului şi vinului. Frâncuşa, ca aidoma şi PRIMUL VIN AL ANULUI, au venit din cer, ca să se vadă că din cer ni se dă totul, ca şi ploaia, ca şi mana. Dumnezeu este Domnul – şi stăpânul ploilor, al Grasei şi Frâncuşei – şi al Tămâioasei. Dacă nu ştiam pe de rost, zău că nu ghiceam anul: între o mie trei sute şi două mii treisprezece, putea fi oricare. Pentru că s-a cântat şi s-a jucat muzică populară de cea mai bună factură, de pe tot cuprinsul României, dăruită cu premii. Am gustat, personal, cu mare jind, muzica oşănească, ceea ce, alături de cea moldovinească, ni se pare chiag de tradiţie adevărată. VOLTAJ s-a dat în volţi mai pi sară. Iar sara, ce să facă şi ea, sara pi deal. A vorbit, cum se cuvine unui gospodar cu chibzuinţă, domnul Constantin Deleanu, întâi stătătorul de la S.C. COTNARI. L-am îmbrăţişat, cu mare drag, şi pe prietenul nostru de acum, iacă, se împlinesc 15 ani bătuţi pe muchie, domnul director Ioan Matei. Printre cei care au fost piua întâi ai organizatorilor, Cătălin Grecu, director de marketing, domnul Cătălin Avasâlcei, domnul Răzvan Serghiuţă.

Ş-am încălicat p-o şa şi v-am spus povestea aşa.