DE LA PASIUNE LA OBSESIE

Numai doi sau trei producători de pe piaţa românească ar putea să se încumete să îşi încerce forţele în competiţie cu un producător precum VINARTE, care a pus, chiar şi în mod declarative (ca o profesiune de credinţă) calitatea mai presus de orice, brevetând-o ca pe o obsesie.

La fiecare degustare, VINARTE surprinde prin ceva. Dovadă este şi faptul că, până şi la târguri, standul lor e plin, animat şi, de regulă, ticsit de oameni, degustători, dar şi oameni de artă.

PRINCE MIRCEA

PRINCE MIRCEA este, mai întotdeauna, comparat cu fratele său. Aşa este atunci când ai un frate – şi încă unul nu oricum, ci ilustru. Un frate mai mare. Big Brother. Big, dar bun.

PRINCE MIRCEA va fi mereu în întrecere cu PRINCE MATEI. Aşa, ca doi fraţi care îşi tot caută propriile isprăvi de poveste.

Mereu fi-va pricină de zaveră: care e mai întâi între prinţi, ca între apostoli, Mircea sau Matei? Matei sau Mircea?

CASTEL BOLOVANU

La producătorul de vin VINARTE, vinurile sunt primare, dacă ar fi să ne luăm după numele lor. Ele au nume primitive, pe cât sunt mai fine. BOLOVANU, SOARE, sunt, de fapt, nume ale materiei, ale materiei ancestrale & esenţiale: nume de piatră şi iarăşi nume de rază.

Nu mai puţin nume ale celor patru elemente fundamentale; căci SOARE este, de fapt – nu-i aşa? – numele FOCULUI. Iar BOLOVANU este un cvasi-sinonim pentru PĂMÂNT. PIATRĂ pe care se clădeşte împărăţia lui Dumnezeu.

Nume din Oltenia, nume expressive şi frumoase, aşa, ca nişte împodobeli de ulcele de lut, practicată pe scară (mai) largă pe undeva pe la Horezu, tot spre Valea Oltului.

PIATRA este rece, SOARELE – îndeobşte – fierbinte.

REVANŞĂ PENTRU LOW-PROFILE

În acest număr există, oarecum, o revanşă a celor care nu au fost (îndeajuns) de vedete. Dar, cine ştie, poate chiar ele vor fi vedete mâine, mă refer atât la CASTEL BOLOVANU, cât şi la PRINCE MIRCEA.

Mai cu seamă atât timp cât PRINCE MIRCEA şi PRINCE MATEI sunt o reeditare a istoriei ilustre a Ţării Româneşti/Valachiei.

Iar la CASTEL BOLOVANU, mai mult, pivniţa este CATEDRALA VINULUI, pe bună dreptate, deoarece aici locuieşte Duhul Sfânt al vinului – aşa cum bine se scrie într-un advertorial al VINARTE.

De cealaltă parte, la PRINCE MIRCEA, sloganul este: VINUL, O PASIUNE. CALITATEA, O OBSESIE. Viaţa noastră însăşi este împărţită între pasiuni şi obsesii. Iar silogismul, în mod firesc, „curge” astfel: Dacă pentru vin am făcut o pasiune, ei bine, pentru calitate am făcut o obsesie. Şi nu pentru orice calitate, ci tocmai pentru calitatea vinului.