Ce contine hrana?

Ce contine hrana?

Circa 96% din hrana este constituita din substante organice si apa, restul de 4% fiind substante minerale.

Substantele organice, in proportie de ~ 45-50% din hrana, se impart in:

• primare, provenite direct din alimentele de origine vegetala;
• secundare, provenite din alimente de origine animala, prin prelucrarea celor primare.

Intr-o alimentatie corecta, produsele de origine vegetala trebuie sa se gaseasca in proportie de ~65%, astfel:

– 65% lipide,

– 45% proteine,

– 90% glucide din ratia zilnica.

Proteinele, lipidele si glucidele reprezinta componentii organici ai dietei. O mare insemnatate intr-o alimentatie corecta o au vitaminele si mineralele.

Proteinele

Proteinele sunt cele mai importante substante organice, fiind utilizate drept caramizi pentru constructia structurilor organice, intra in compozitia enzimelor, a anticorpilor, enzimelor si ale hormonilor proteici, transporta gazele respiratorii, apara organismul impotriva atacurilor virale si microbiene, iar in cazuri de inanitie pot deveni combustibil.

Prin degradarea unui gram de proteine, organismul obtine 3,83 kilocalorii (coeficientul practic). Proteinele nu se absorb ca atare in organism, ci sunt descompuse pana la stadiul de aminoacizi. Producerea de noi proteine din aminoacizi este influentata de:

• hormonii anabolizanti (somatotrop, insulina, testosteron, estradiol),
• iar catabolismul (dezagregarea) lor de catre hormonii catabolizanti (corticotropina, glucocorticoizii si  hormonii tiroidieni secretati in exces).

Descompunerea proteica este pusa in evidenta prin eliminarea de substante azotate: uree, acid uric, acid hipuric, urati, hipurati etc. prin urina si transpiratie, iar formarea altora noi, prin cresterea si dezvoltarea noastra.

Lipidele

Lipidele, numite si grasimi, reprezinta material energetic, deoarece 1 gram se descompune cu eliberare a 9,4 kilocalorii (coeficientul practic), si plastic, gasindu-se in celule si in peretii acestora, precum si baza de pornire pentru sinteza unor hormoni de natura sterolica.

Grasimile sunt formate dintr-o grupare acida si una alcoolica, combinate in esteri.

O alta trasatura a grasimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine (A, D, E, K). De asemenea, o categorie aparte de grasimi,  sterolii, pot sta la baza vitaminelor D. Colesterolul, atunci cand nu depaseste 250-300 mg|100ml, este folositor, fiindca pe seama sa se formeaza acizii biliari, utilizati pentru emulsionarea grasimilor.

Carbohidratii, hidratii de carbon, glucidele sau zaharurile

Acestea reprezinta, fara indoiala, cele mai cunoscute si apreciate substante organice. Dulciurile sunt pline de carbohidrati. Au gust dulce si majoritatea se solubilizeaza in apa.

Organismul nostru ii foloseste ca material energetic (de obicei hexozele, care au coeficientul practic de 4,1 kilocalorii|gram), sau drept componenti in nucleotidele de ADN si ARN (pentoze).

Carbohidratii se separa in:

• monozaharide (carbohidrati simpli, oze),
• dizaharide,
• polizaharide (carbohidrati complecsi).

Transformarea carbohidratilor in energie se produce in trei faze: faza digestiva, faza anaeroba si faza aeroba.

Cantitatea de carbohidrati din sange, numita glicemie, se situeaza in jur de 90-120 mgr|100ml; cand scade au loc procese de generare a zaharurilor din proteine, iar cand creste, se poate ajunge la glicozurie, diabet etc.

In ceea ce priveste cantitatea de calorii care se obtine din arderea unui gram de substanta organica, s-au realizat trei tipuri de masuratori, care au avut ca rezultat separarea a trei coeficienti izocalorici:

• Coeficientul izocaloric fizic reprezinta cantitatea de energie degajata prin arderea instantanee a unui gram de substanta organica in atmosfera de oxigen in bomba calorimetrica.
• Coeficientul izocaloric fiziologic defineste cantitatea de caldura pe care ar degaja-o un gram de substanta organica in cursul arderilor din organism.
• Coeficientul izocaloric practic reprezinta cantitatea de energie pe care o degaja un gram de substanta organica in corp, tinand cont ca o parte din ceea ce ingeram se elimina prin dejectii (la lipide, coeficientul practic reprezinta 92% din cel fizic sau fiziologic, iar la proteine, coeficientul practic reprezinta 68% din cel fizic si 80% din cel fiziologic)

Cat priveste dieta rationala, ea trebuie sa tina cont si de urmatoarele recomandari:

1. Carne – de 4-5 ori pe saptamana. Carne slaba, de preferinta peste.
2. Lactate – la fiecare masa.
3. Oua – in jur de 5 oua pe saptamana, de preferinta fierte.
4. Mezeluri – a se evita pe cat posibil.
5. Cereale – la fiecare masa, preferabil paine neagra (cu grad scazut de extractie), orez, paste, biscuiti etc.
6. Grasimi – uleiuri, de doua ori pe zi.
7. Legume, fructe – cat mai des posibil.
8. Apa – in jur de 2-3 litri pe zi.
9. Bauturi carbogazoase – a se evita.

Ideea este ca hrana sa contina:

A. 30% proteine (1-1,2 g|kg corp|zi), care se gasesc in:

• carne – 14-20%,
• lapte – 3-3,4%,
• branzeturi – 16-25%,
• leguminoase uscate – 20-26%,
• paine – 7-10%,
• nuci – 15% etc., 10-15% .

B. lipide (1-2 g|kg corp|zi), pe care le gasiti in:

• unt, margarina – 80%,
• branza – 24-26%,
• slanina – 70%,
• smantana – 20-30%,
• lapte – 2-4%,
• carne grasa – 15-30%,
• untura, ulei, seu – 100%,
• nuci, alune – 40-50% etc.

C. 55-60% carbohidrati (4-8 g|kg corp|zi), continuti de:

• zahar – 100%,
• paste fainoase – 70%,
• paine – 50%,
• leguminoase uscate – 40-50%,
• legume si fructe – 10-20% etc.