De ce se încondeiează ouăle în cultura românească

Si tot asa, se introduce iarasi oul in culoarea rosie. Aceasta tehnica se ia de la capat in raport si cu culorile pe care ai tu, dar incepand cu cele mai deschise, iar apoi sfarsind cu acelea mai puternice. Ultima etapa a acestui procedeu este datul cu un strat de nitrolac, pentru ca astfel oul va capata o stralucire aparte ce-i va proteja decoratiunile.

Cele mai populare simboluri si reprezentari sunt:

– linia dreapta verticala = viata;
– linia dreapta orizontala = moartea;
– linia dubla dreapta = eternitatea;
– linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea;
– linia usor ondulata = apa, purificarea;
– spirala = timpul, eternitatea;
– dubla spirala = corelare intre viata si moarte.

Cat despre motive, am putea mentiona cateva (pentru ca acestea sunt foarte variate):

– Crucea – semnul crestinatatii  –  in jud. Muscel ea se face doar ca o cruce mica in locul in care se incruciseaza doua linii si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, e denumita “argeseanca” sau “goanga”;

– Crucea Pastelui  –  crestinii impodobesc cu ea pasca pe care, mai apoi, o duc la biserica, in noaptea Invierii, denumita si in unele regiuni “Ziua Pastelor”;

– Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca  –  e o cruce cu alte cruciulite la capete;

– Crucea nafurei – crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca;

– Steaua – foarte variat, ea se intalneste in mai toate locurile, dar mai ales in Bucovina si in intregul vechi Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este denumit de ei ca “floarea stachinei” sau “steaua ciobanului”;

– Manastirea – tot semnl al crestinatatii;

– Regnul animal: albina, broasca, sarpele, mielul;

– Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;