Constantin Brâncoveanu: domnitor și iubitor de vinuri

Astazi o sa vorbim despre cum un domnitor al Tarii Romanesti, dintre anii 1688-1714 (26 de ani in total), avea o pasiune pentru vinuri, pe care o fructifica in timpul sau liber, cand nu se ocupa de treburile “obstesti”. Este vorba despre Constantin Brâncoveanu, care a avut in proprietate  mai mult de 20 de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti, în Argeş, in timp, ba chiar, ridicand si o crama in acel loc. Si, asa cum se intampla in general la oamenii pasionati, Brâncoveanu era foarte atent cu vinul pe care-l producea, livrand mai multe sticle unor înalţi oficiali. 

Aici ne ajuta putin profesorul de istorie Marius Andrei, care ne spune si motivul pentru care facea acest lucru:

„Constantin Brâncoveanu deţinea câteva zeci de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Vinul de Ştefăneşti era faimos încă din secolul al XIV-lea, iar asta i-a atras atenţia şi lui Brâncoveanu, care a luat zeci de hectare acolo, îngrijindu-se chiar personal de acele podgorii atunci când timpul îi permitea. Cel mai vechi document autohton legat de viile de la Ştefăneşti datează din 20 mai 1388, de pe vremea lui Mircea cel Bătrân”.

Nicolae Iorga mentioneaza si el acelasi lucru, in secolul XVII-lea

“cele mai renumite vii din Ţara Româneasca erau cele din Dealu Mare şi de la Piteşti”, adica exact podgoriile pe care le detinea si domnitorul Brancoveanu.

De asemenea, tot acesta cu al lui pamant „şi nu din altă podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Braşovului şi generalilor austrieci a căror bunăvoinţă dorea s-o câştige”.

Mai mult decat atat, calitatea vinurilor pe care administratorul statului le facea era incontestabila, iar viile ajunsesera sa fie cunoscute in toata Europa. Nu trebuie sa ne minunam, totusi, de acest lucru, caci dubla calitate de domnitor si de producator de vinuri era des intalnita in randul familiilor aristocratice, dar si de alti conducatori, ca Mihnea Vodă şi Matei Basarab. Cei din urma, la fel, detineau in aceeasi zona astfel de proprietati. În anul 1635, Paul de Alep, reflecta, in urma calatoriilor sale in Ţările Române, impreuna cu tatăl lui, patriarhul Macarie, despre podgoriile de la Ştefăneşti:

“Aici se face un vin bun şi dulce, ce are un mare renume, fiind cel mai bun dintre toate vinurile produse în Ţara Românească”.

Inclusiv foarte cunoscutul cronicar Miron Costin, care era si el un mare iubitor al vinurilor moldovenesti, vorbea despre podgoriile domnesti cu mare consideratie. Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari domnitori ai Ţării Româneşti, fiind cel mai aproape, din punct de vedere al duratei domniei, de Mircea cel Bătrân (32 ani).