Experimente privind calitatea: chipsurile sub lupă

Produsele UNICOM WOOD au trecut cu brio examenele de rigoare

Laboratorul de Oenologie al USAMV Iași (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară) a fost autorizat să facă cercetări asupra metodei de învechire a vinului folosind chipsurile de lemn – și chiar rugat, explicit, în acest sens, de către UNICOM WOOD, producătorul respectivelor chipsuri. Comportamentul chipsurilor a făcut obiectul mai multor studii întreprinse asupra lor, în scopul decodării formulei de performanță pe care chipsurile o realizează. Rezultatul acestor cercetări descurajează pe cei ce s-ar îndoi de asemenea performanțe.

În cercetări s-au implicat și le-au atestat (începând cu octombrie 2002) chimistul Sorin Coşofreţ și profesorul doctor Valeriu V. Cotea, care au format un colectiv de cercetare în acest scop. Astfel că girul acestor concluzii trase este dat de câteva dintre numele cele mai autorizate – și cu tradiție – persoane din lumea vinului românesc.

La solicitarea UNICOM WOOD privind posibilitatea utilizării fragmentelor din lemn de stejar (chips) pentru învechirea rapidă a distilatelor, Laboratorul de Oenologie al U.S.A.M.V. Iaşi a efectuat o serie de experimente a căror rezultate preliminare sunt prezentate, pe scurt, în cele ce urmează.

COMPARAȚIA CU DISTILATUL NEÎNVECHIT E ELOCVENTĂ: ÎNVECHIREA PRIN CHIPSURI CÂȘTIGĂ

Datele analitice obţinute în urma folosirii chips-urilor Unicom de tip Natural (Nt), Lejer (Lj), Medium (Md), Medium plus (Md+), Forte (Ft), Forte plus (Ft+), în doze de 4 grame (per)/litru, au fost comparate cu distilatul neînvechit (D) şi cu alte trei distilate învechite timp de 2 (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7) în butoaie din lemn de stejar.

Figura 1. Modificarea conţinutului de compuşi fenolici (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 (douăzeci și una) de zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de doi (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7).

Figura 2. Modificarea extractului sec (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 3. Modificarea componentei roşu(+a) – verde (-a), determinată prin metoda CIE-Lab   76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile,  comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 4. Modificarea componentei galben(+b) – albastru (-b), determinată prin metoda CIE-Lab 76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

 Concluziile care s-au tras în urma experimentului

Punerea în contact a distilatelor tinere cu fragmente din lemn de stejar (chips-uri) în doză de 4 grame/litru a condus la o serie de modificări fizico-chimice şi senzoriale similare cu cele ale unor distilate învechite tradiţional timp de mai mulţi ani în butoaie din lemn de stejar.

Utilizarea fragmentelor din lemn de stejar pentru învechirea distilatelor este conformă cu Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (nr. 244/2002).